Ştiam de multă vreme că balerinul Cătălin Caracaş, „născut“ şi crescut în Opera bucureşteană, moştenind pasiunea pentru dans de la tatăl său (excelent balerin, aplaudat de-a lungul deceniilor în roluri performante), apărând, la rândul său, încă de pe băncile Liceului de Coregrafie, în numeroase partituri din marele repertoriu de gen, avea o bogată arhivă pe care o completa cu migală şi dăruire, cu speranţa ca, într-o zi, să poată realiza o imagine completă (sau aproape) a istoriei şi devenirii balerinilor care, începând din 1921 – anul în care Opera a fost instituţionalizată – au conferit strălucire spectacolelor curente, ovaţionaţi deopotrivă în turnee europene memorabile. (...)

   Zilele acestea s-a efectuat la Centrul de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni un transplant renal între gemeni (donator–transplantat) a căror structură imunologică este identică în proporţie de sută la sută, ceea ce face ca medicamentele care împiedică respingerea grefei să nu mai fie necesare, riscul imunologic fiind zero. (...)

 

   La 9 februarie a.c., la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie“ Bucureşti a fost redeschis etajul şapte, care găzduieşte secţia Pediatrie III, cu 53 de paturi, şi unde sunt trataţi anual peste 2.300 de copii. Saloanele au fost recompartimentate şi recondiţionate din punctul de vedere al echipamentului sanitar, al instalaţiilor, sistemelor electrice şi de încălzire. Renovarea etajelor şase (redat în folosinţă anterior) şi şapte ale spitalului a costat 500.00 de euro, sumă donată de Enel Cuore (organizaţia nonprofit al Grupului Enel), în cadrul unui proiect lansat de Fundaţia Scheherazade. În prezent, cele două etaje corespund integral standardelor europene.

    Imaginea de ansamblu, însoţită de o analiză obiectivă, a sistemelor informatice de sănătate din ţara noastră este conturată de unul din puţinii specialişti, implicaţi activ mulţi ani în acest domeniu, dl dr. mat. Dan D. Farcaş. Domnia sa oferă şi soluţiile, măsurile necesare pentru realizarea unei informatizări funcţionale, eficiente a sistemului de sănătate autohton. (...)

    „Mergem la băi!“. Vreme îndelungată, expresia a reprezentat o formulă, magică în felul ei, în îngrijirea sănătăţii. După cum afirma Pliniu, timp de şase secole, romanii nu aveau la dispoziţie alt medic decât băile, curele balneare perpetuate în timp.

    În rândul acestor stabilimente, Băile Herculane au beneficiat de o tradiţie de excepţie. Urmele arheologice, cu vestigii datând din anul 153 d.Ch., plasează Herculane printre cele mai vechi aşezăminte balneare din lume. A fost cea mai căutată staţiune din Dacia, consemnată documentar încă din timpul împăratului Hadrian, până târziu, în secolul IV d.Ch. Împăratul Marcus Aurelius venea special de la Roma pentru a se trata la izvoarele termale de aici. Cronicarii consemnau faptul că, în timp, un sejur la Herculane ajunsese să însemne un adevărat privilegiu, pentru care se cheltuiau bani grei. (...)

 

Măsuri pentru e-Sănătate. Prin Ordinul comun al preşedintelui CNAS şi al ministrului sănătăţii nr. 1.047/1.571/29.12.2010, publicat în Monitorul Oficial nr. 25/11.01.2011, au fost aprobate măsurile de punere în aplicare a strategiei e-România şi e-Sănătate şi implementarea proiectelor informatice SIUI actualizat (online), cardul naţional de asigurări sociale de sănătate, e-Prescriere şi dosarul electronic medical. Începând cu 11.01.2011, toţi furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate sau, respectiv, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, au obligaţia să creeze cadrul informatic necesar punerii în aplicare a strategiei amintite. (...)

    Dincolo de măsurile administrative ale anului trecut, care au condus, în bună măsură, la reducerea forţată a numărului şi duratei concediilor medicale, prin prevederi birocratice menite (şi) să timoreze corpul medical, datele statistice din perioada 1995–2008 evidenţiază o reducere netă a numărului de zile de concedii medicale plătite. Considerat o metodă de evaluare a stării de sănătate a populaţiei unei ţări, studiul morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă ar putea constitui o indicaţie asupra necesităţii unor intervenţii coerente, după cum afirmă dna dr. Farkas Evelyn, într-o analiză a principalelor patologii şi domenii industriale incriminate în incapacitatea temporară de muncă. (...)

 

   La prima ediţie a Galei Tinerilor Scriitori, eveniment iniţiat şi moderat de Dan Mircea Cipariu şi organizat la 15 ianuarie a.c. – Ziua Culturii Naţionale – de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Primăria sectorului 2 Bucureşti, Centrul Cultural „Mihai Eminescu“ şi Asociaţia Euro CulturArt, Iulia Militaru a primit premiul Tânărul poet al anului 2010, pentru volumul „Marea pipeadă“ (apărut la Editura Brumar, Timişoara). Totodată, ea a primit distincţia Tânărul scriitor al anului 2010, acordată de juriul format din acad. Eugen Simion şi criticii literari Daniel Cristea Enache şi Paul Cernat. (...)

   Conform raportărilor Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, până la 18 ianuarie a.c., în ţară au fost confirmate 16 cazuri de gripă, din care 13 cu tulpina A/H1N1, două cu tulpina de tip B şi unul cu A/H3N2. În perioada 15–18 ianuarie a.c., au fost înregistrate trei decese la persoane infectate cu virus gripal A/H1N1, nevaccinate împotriva gripei.

 

   Cunoscut îndeobşte ca autor al celebrului roman „Maestrul şi Margareta“, Mihail Bulgakov a fost nu doar absolvent – magna cum laudae – al Facultăţii de Medicină din Kiev, ci şi un neobosit autor de proză memorialistică. De la pseudojurnalul „Însemnările unui tânăr medic“ până la jurnalul intim, care avea să-i fie confiscat de NKVD, restituit ulterior, în mod cu totul surprinzător, pentru a fi ars de autor, în cele din urmă recuperat (parţial) după 1990 chiar din arhiva KGB, proza memorialistică a lui Bulgakov ne dezvăluie destinul tragic al unui (medic-)scriitor de excepţie, strivit de un regim totalitar. O incursiune documentată realizată de dl dr. Mihail Mihailide, la rubrica „Jurnal de jurnale“. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Sănătatea este considerată o resursă fundamentală pentru bunăstarea umană şi un factor de susţinere a dezvoltării socioeconomice. Ca o recunoaştere a importanţei sale, Constituţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) prevede dreptul fundamental al fiecărei fiinţe umane de a se bucura de cel mai ridicat standard realizabil de sănătate. Depinzând de o multitudine de factori aflaţi în strânsă interrelaţie, sănătatea este rezultatul direct a trei mari categorii de determinanţi: comportamentali, biologici şi ambientali, la care se adaugă contribuţia serviciilor de sănătate. (...)

 

   În urmă cu două decenii lua fiinţă Societatea Medicilor Scriitori şi Publicişti din România, afiliată, din 1998, la Union Mondiale des Ecrivains Médecins. Despre trecutul Societăţii scrie dl prof. dr. C. D. Zeletin, preşedintele SMSPR. Viitorul promite, prin Cenaclul tinerilor medici scriitori. (...)

   Studenţii şi tinerii medici şi-au prezentat proiectele ştiinţifice în cadrul Congresului Naţional dedicat lor, ajuns la a XIV-a ediţie. Publicăm o relatare, dar şi o prezentare a celor mai bune lucrări, sub semnătura drei Sorina Vasile. (...)